Atunci cand locuim o perioada mai lunga de timp intr-un singur loc ne facem foarte multe cunostinte. Am avut prieteni pe care i-am intalnit in scoala generala si in liceu, iar mai tarziu job-ul din vanzari mi-a oferit o viata dinamica, unde am cunoscut mai multi oameni ce mi-au devenit prieteni in decursul timpului.

Atunci cand m-am mutat din orasul unde am crescut, stiam cu certitudine ca imi va fi dor de prieteni si de cunostintele pe care le aveam, dar entuziasmul unei noi aventuri intr-un oras mai mic si mai cochet si-a spus cuvantul (cel putin in prima faza).

Primele luni mi-au parut o adevarata vacanta, dar atunci cand rutina si-a facut aparitia si iarna si-a intrat in drepturi, mi-am dat aseama cat sunt de singur si am inceput sa duc dorul prietenilor

Viata intr-un oras nou este total deosebita

Pentru inceput nici macar nu am stiut cum sa imi fac noi cunostinte, deoarece traditiile si viata culturala erau total diferite fata de ceea ce lasasem in urma. Viata de noapte era destul de redusa, iar barurile si cluburile cu care eram obisnuit se inchideau cel tarziu la ora 12.00 noapte, din cauza ca nu mai aveau clienti.

Nici viata sociala nu era ceva deosebit, deoarece in noul meu oras lumea se retragea destul de devreme in case si prefera sa urmareasca un film, sau sa citeasca o carte buna din confortul propriei locuinte.

Gasirea unor noi prieteni nu este deloc o treaba confortabila, dar nu poti ramane pustnic pentru totdeauna si trebuie sa gasesti o cale pentru a iti face noi cunostinte.

Astfel, am inceput sa fac mai multe drumetii in zonele de langa oras, unde am avut posibilitatea sa cunosc pasionati de natura, cu care m-am imprietenit destul de repede. Cand suntem pe un traseu montan este mult mai usor sa cunosti oamenii si sa porti o discutie sincera, admirand frumusetile naturii.

Cunostintele se fac avand o viata activa

Am inceput apoi sa merg mai des la sala, pentru a face sport, iar acolo am cunoscut oameni noi, ce aveau aceleasi pasiuni ca ale mele si cu care a fost foarte usor sa ma imprietenesc, deoarece am avut multe pasiuni comune pe marginea carora am putut discuta.

Cartile sunt un prieten de nadajde pentru mine. Este adevarat ca am cedat in fata tehnicii moderne si nu prea mai cumpar carti clasice, ci folosesc un Kindle pe care il pot manevra mult mai usor si pe care pot stoca pana la 1000 de carti.

Urmatorul pas a fost sa ma inscriu intr-un club de carte din noul meu oras, acolo unde am facut noi cunostinta cu pasionati de carti, am discutat indelung pe seama ultimelor carti citite, iar faptul ca am ajuns sa facem schimb de carti ne-a apropiat si mai mult.

Deoarece simteam ca pot avea mult mai multi prieteni, am inceput sa ma implic si in activitati de voluntariat. Astfel, am ajutat la colectarea de jucarii pentru orfelinatele din oras si le-am ajutat pe educatoare sa scoata copii la film, fapt ce mi-a dat posibilitatea de a imi face noi prieteni.